minus

ce valoare au lucrurile pe care le pierdem? momentele care trec pe langa noi, oamenii carora nu am indraznit sa le vorbim, micul zambet pe care l-am evitat din rusine, cartile pe care nu le-am mai terminat, locurile in care voiam sa intram de atatea ori, fiecare amanare, toate regretele…

ma gandesc ca toate astea trebuie sa aiba o valoare a lor, fie ea si negativa. sa se consemneze undeva, sa insemne, sa se adune, sa compuna un fir al unei viete inversate, alb pe negru. fragmentele taiate care ar fi alcatuit cealalta viata a noastra, la care am renuntat, pe care nu am putut-o trai.

 pentru ca nu putem trai totul dintr-o data, dintr-o rasuflare? sau?

in fine, asa cum se vede, azi sunt putin suparata.