sa te plimbi intr-o noapte de iarna, pe o strada perfect necunoscuta si sa auzi dintr-o data vantul usor, undeva sus, printre clopoteii de la o fereastra.
sa te plimbi intr-o noapte de iarna, pe o strada perfect necunoscuta si sa auzi dintr-o data vantul usor, undeva sus, printre clopoteii de la o fereastra.
Categorii: ambrozie si marzipan
4 raspunsuri so far ↓
Vlad // februarie 17, 2008 at 5:19 pm
Dar miros de sobă, se mai simte, acolo, pe la dumneata? Sau eşti prea departe, sau, mai bine zis, prea târziu?
poppyseason // februarie 20, 2008 at 4:17 pm
asa, din cand in cand, mai adie…
tarziu chiar sper sa nu fie/fiu :d
Vlad // februarie 20, 2008 at 7:55 pm
Ha, nu dumneata, ci lumea din jur să fie.
poppyseason // februarie 21, 2008 at 6:37 pm
ohoo, daca i-ar pasa lumii din jur…ma indoiesc. cred ca are un timp constant. si atunci mai ramane doar timpul in care traim noi, fiecare, la un moment dat.
Scrieti un comentariu