aventura continua :D

azi am plecat din berlin.  pana la toamna vom fi despartiti…

cu oarecare regret, dar pana la urma o pauza nu ar trebui decat sa imi confirme ca imi place orasul.

si acum conteaza oricum mai mult unde am ajuns.

avionul m-a adus in cambridge, langa londra, pentru urmatoarele sase saptamani- internship-ul. orasul mi se pare o bijuterie. ma asteptam sa fie mai conservator si cand colo e cat se poate de tanar si de vibrant. toate casele au gradini foarte verzi si mirosind a proaspat; in fata usii astepta cate un cofrag cu sticle de lapte, sticle din sticla, albe, pline- mi se pare o imagine tipica din filmele politiste englezesti…:D; peste tot numai tufe de tradafiri si tot felul de flori care se agata de geamuri si cresc liber pe intreg peretele caselor. raul, bineinteles- cu barci de lemn.  parcurile  maaaari,  in mijlocul orasului si peste tot, cu iarba taiata scurt si foarte frageda. toti copiii sunt praca blonzi, blonzi, veniti de undeva din vederile retusate, dar cat se poate de vioi….bunicii sunt toti fericiti si sprinteni nevoie mare…

orasul e plin,  spatiul musteste de tot felul de forme si culori aparent sobre, dar atat de bine potrivite impreuna incat mi-a lasat o impresie de joaca, de dans fin intre liniile cladirilor. si ce incalzeste privirea e imbracamintea de lemn pe care o au multe dintre ele: nu numai pub-urile clasice, dar si tot felul de magazinase cu delicatese, casele mai vechi, universitatea.

si ca sa nu uit de ce am venit aici, mi-au placut cuvintele soferului din autobuzul cu care am venit (de altfel englezul tipic, cu accent in vorbire si mult umor): ‘to those who’re visiting the city, enjoy it; to those who’ve come home, have a good rest; and to those who’ve come here to work: you deserve it!’